De ce n-ar trebui sã folositi Licenta Publicã GNU pentru Librãrii (Library GPL) pentru urmãtoarea d-voastrã librãrie - Proiectul GNU

De ce n-ar trebui sã folosiþi Licenþa Publicã GNU pentru Librãrii (Library GPL) pentru urmãtoarea d-voastrã librãrie

Acest articol a fost scris în luna februarie 1999. De atunci am pus în aplicare un plan de a schimba numele Licenþei Publice GNU pentru Librãrii (Library GPL) în Licenþa Publicã GNU Redusa (Lesser GPL), dar încã nu am fãcut aceastã schimbare în articolul de faþã.

Proiectul GNU are douã licenþe principale aplicabile librãriilor. Una dintre ele este licenþa publicã GNU pentru librãrii (Library GPL), iar cealaltã este licenþa publicã GNU (GPL) ordinarã. Alegerea licenþei este extrem de importantã: folosirea licenþei Library GPL permite folosirea librãriei în programe proprietare, în vreme ce folosirea licenþei publice GNU (GPL) obiºnuite permite folosirea librãriei doar pentru programe libere.

Care dintre licenþe este potrivitã pentru o anumitã librãrie este o chestiune de strategie ºi depinde de detaliile situaþiei. În prezent, cele mai multe dintre librãriile GNU sunt protejate de licenþa publicã GNU pentru librãrii (Library GPL), ceea ce înseamnã cã acum folosim doar una dintre aceste strategii, neglijând-o pe cealaltã. Prin urmare încercãm sã cãutãm ca mai multe librãrii sã fie distribuite sub licenþa publicã GNU (GPL) ordinarã.

Programatorii de software proprietare au avantajul banilor; programatorii de software liber trebuie sã-si creeze avantaje unul altuia. Folosind licenþa publicã GNU (GPL) ordinarã pentru o librãrie dã programatorilor de software liber un avantaj faþã de programatorii de software proprietare: o librãrie pe care ei o pot folosi iar programatorii de software proprietare nu.

Folosirea licenþei publice GNU (GPL) nu este avantajoasã pentru orice librãrie. Existã însã condiþii în care devine mai potrivitã decât licenþa publicã GNU pentru librãrii (Library GPL). Cazul cel mai frecvent este atunci când capabilitãþile unei librãrii libere sunt deja disponibile programatorilor de software proprietare prin folosirea altor librãrii. În acest caz librãria nu poate da software-ului liber nici un avantaj special, aºa cã este mai bine sã se foloseascã licenþa publicã GNU pentru librãrii (Library GPL) pentru respectiva librãrie.

Acesta este motivul pentru care am folosit licenþa publicã GNU pentru librãrii în cazul librãriei GNU C. La urma urmei, existã o mulþime de alte librãrii C, iar folosind librãria publicã GNU (GPL) pentru librãria noastrã i-ar fi condus pe programatorii de software proprietare sã foloseascã altã librãrie, cu alte cuvinte nici o problemã pentru ei, doar pentru noi.

Cu toate acestea, când o librãrie furnizeazã o capabilitate unicã ºi importantã, cum ar fi GNU Readline, avem o cu totul altã poziþie. Librãria Readline implementeazã capabilitatea de a edita ºi aminti intrãrile utilizatorului în cazul programelor interactive, iar aceasta este o capabilitate în general nedisponibilã în altã parte. A o distribui sub licenþa publicã GNU (GPL) ºi limitând folosirea ei doar de cãtre programele libere dã comunitãþii noastre un avantaj semnificativ. Existã cel puþin un program care a fost conceput ca software liber exact din cauzã cã a avut nevoie de Readline.

Dacã adunãm o colecþie puternicã de librãrii sub licenþa publicã GNU (GPL) care nu au un paralel în tabãra software-ului proprietare aceastã colecþie va furniza o gamã de module utile ce pot servi ca ºi cãrãmizi în noi programe libere. Acesta va fi un avantaj substanþial pentru dezvoltarea în continuare a software-ului liber, iar unele proiecte vor decide sã dezvolte software liber pentru a putea folosi aceste librãrii. Proiecte dezvoltate de Universitãþi pot fi uºor influenþate; în ziua de azi, pe mãsurã ce companiile încep sã considere producerea de software liber, chiar ºi anumite proiecte comerciale pot fi influenþate în mod similar.

Programatorii de software proprietare, încercând sã refuze concurenþei libere un important avantaj, vor încerca sã convingã autorii sã nu contribuie librãrii cãtre colecþia protejatã de licenþa publicã GNU (GPL). De exemplu ei ar putea apela la ego-ul autorilor, promiþând "mai mulþi utilizatori pentru librãrie" dacã îi lasã sã foloseascã codul librãriei în programe proprietare. Popularitatea este tentantã ºi este uºor pentru un programator de librãrii sã ajungã la concluzia cã o creºtere a popularitãþii acelei librãrii este ceea ce comunitatea are nevoie mai presus de orice.

Dar n-ar trebui sã cedãm acestor tentaþii, deoarece putem realiza mult mai mult dacã rãmânem uniþi. Noi, programatorii de software liber, ar trebui sã ne ajutãm unul pe celãlalt. Prin distribuirea de librãrii ce sunt disponibile numai software-ului liber noi putem ajuta alte pachete de software libere sã depãºeascã în calitate alternativele proprietare. Ca urmare întreaga miscare a software-ului liber va avea mai multã popularitate, pentru cã software-ul liber ca un întreg se va prezenta mai bine în faþa concurenþei.

Deoarece numele de ``Licenþa Publicã GNU pentru Librãrii'' (Library GPL) transmite o idee greºitã despre situaþia în discuþie, plãnuim sã-i schimbãm numele în ``Licenþa Publicã GNU Redusã'' (Lesser GPL). Implementarea propriu-zisã a schimbãrii de nume ar putea lua ceva timp, dar d-voastrã n-ar trebui sã aºteptaþi -- puteþi distribui librãrii sub licenþa GPL acum.

[Notã istoricã: licenþa publicã GNU redusã (Lesser GPL) este acum disponibilã.]

Alte articole de interes

Înapoi la pagina GNU.

Întrebãri despre FSF & GNU la gnu@gnu.org. Alte metode de a contacta FSF.

Comentarii despre aceste pagini de web la webmasters@gnu.org, trimiteþi alte întrebãri la gnu@gnu.org.

Traducere de: Laurenþiu Buzdugan

Reproducerea exactã si distribuirea acestui articol în întregime este permisã pe orice mediu, cu condiþia ca aceastã notã sa fie pãstratã.

Actualizat la: 24 mai 2001 rms